Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula, turnul de apă și terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu de Constantin Neamțu, guvernatorul Băncii Naționale de la Craiova. Acesta a mai construit un conac, în stilul vechilor case boierești, o casă a slugilor și a mai făcut unele lucrări de modernizare a culei. În anul 1945, proprietarul a fugit în Franța de teama regimului comunist. Cula de la Curtișoara este una dintre cele mai reprezentative pentru județul Gorj și una dintre cele mai frumoase. Era o locuință permanentă, ridicată pe trei niveluri (caturi) pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcția Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-1967 și integrată secției de etnografie a Muzeului Județean Gorj, și anume în cadrul Muzeul arhitecturii populare din Gorj.
Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Pe lângă cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea) au fost aduse și remontate biserica din zid Sf. Ioan Botezătorul (1820), construcții țărănești din lemn (case, pivnițe, pătule, instalații tehnice populare din secolele XVIII - XIX) cu mobilier țărănesc, piese de port, țesături, unelte, ceramică, crestături în lemn. Cea mai veche casă expusă, ridicată cu peste 200 de ani în urmă, este Casa Popii Udriște, din satul Olari, ce datează din 1802. Muzeul expune și două biserici: prima o ctitorie a Bălașei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, iar a doua, aparținând familiei Tătărescu, care au fost strămutate în anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum și fântâna Sf. Arhangheli (1896). sursa text: wikipedia
Imagini realizate la data 2012.09.21
